Am auzit de multe ori în ultima vreme oameni din jur, preocupaţi de dezvoltarea lor personală şi profesională, spunând că nu au timp să înveţe. Că după ce şi-au încheiat studiile a fost tot mai greu să înveţe constant ceva. “De unde să rup nişte timp – de la birou, de la copii?” Răspunsul meu a fost aproape de fiecare dată – valorifică timpii morţi şi timpul de stat la televizor şi creează-ţi un timp fix pentru învăţare.
Timp mort = timp de stat în trafic, în metrou, în autobuz etc. Valorifică = poartă cu tine o carte sau un mp3player cu audiobooks. Ştiu oameni care au învăţat o limbă străină ascultând lecţii audio în maşină, în drum spre şi de la birou. Văd în fiecare zi în metrou oameni cu căşti în urechi sau o carte în mână. „Dar nu mă pot concentra în metrou, autobuz, în tren sau în maşină”. Nici o problemă, asculţi de mai multe ori aceeaşi bucată, până simţi că ai asimilat.
Despre televizor am găsit de curând expresia ” A book a day keeps the TV away” (o carte pe zi ţine televizorul la distanţă). În mod sigur 30 de minute seara citind ceva pentru dezvoltare sunt mai valoroase decât ştirile macabre şi negative de la unele televiziuni, decât un film prost sau decât un talk-show în care limbajul e agresiv. Ştirile de la TV se pot oricând înlocui cu cele de pe internet (mai puţin agresive vizual, mai puţin consumatoare de timp) şi adăuga fluxuri informative de specialitate (mai valoroase pentru învăţare şi pentru carieră decât ştirile “mondene”).
Creează-ţi un timp fix de învăţare – 15 minute pe zi, la aceeaşi oră dacă se poate. În 2001 mi-am dat seama că mă desparte de jobul viselor mele de atunci doar un singur lucru – nu ştiam să lucrez bine cu calculatorul. Mi se păreau atât de multe lucruri de învăţat, încât îmi tăiau entuziasmul de a porni la drum. Aşa că mi-am creat obiceiul de a ţine pe birou “Office for dummies” şi a citi şi exersa în fiecare zi 15 minute. Câteva luni mai târziu parcursesem toate opţiunile din Word, Excel şi Powerpoint de câteva ori şi descoperisem lucruri care îmi făceau munca mai uşoară.
Un plan de învăţare pentru un an are o pagină pe hârtie – ce vreau să învăţ şi cum o să mă asigur că o să învăţ – ce combinaţie de citit, ascultat, training, întâlnit cu oameni de la care pot să învăţ, abonat la resurse şi fluxuri de informaţii, coaching, mers la un grup de dezvoltare profesională etc. îmi asigură că într-un an voi fi progresat în ceea ce mi-am propus ca dezvoltare personală şi/sau profesională.
Indiferent de cât timp şi câţi bani de investit în dezvoltarea ta ai, se poate găsi o formulă câştigătoare.
Dacă există între voi persoane care simt nevoia de o mână de ajutor în a-şi face un plan de învăţare pentru 2009, daţi un semn la diana.catana(la)formare.info sau în comentarii mai jos (lăsând o adresă de email) şi dau o mână de ajutor.





























-ro.png)


5 comentarii
As zice ca da, dar si ba!
Adica da – invatarea continua este vitala. Daca incetam sa invatam, practic ne autodistrugem (si nu ma refer neaparat la studiile despre functionarea creierului, ci la incapacitatea de a mai invata din greseli, ceea ce poate duce la pierderea iremediabila a capacitatii de adaptare).
Dar as zice si ba – pentru ca iar este vorba despre cit de puternic resimtim adevarul din “Daca vrei, poti! Daca nu, nu!”
Iar exemplul tipic sint eu – doi ani am invatat limba germana si tot n-am reusit sa trec de grupa de incepatori!
Concluziile le-am tras dupa identificarea unora dintre deficientele de memorie pe care mama natura mi le-a dat si a stilurilor de invatare care mi se potrivesc.
De aceea cred ca un plan de invatare este bun doar dupa ce ne cunoastem foarte bine interesele si resursele/posibilitatile personale. Ca sa stim cum putem si vrem sa ne tinem apoi de el.
Dar parca totusi da este mai tare – Diana are dreptate. “N-am timp” este doar un eufemism pentru “n-am chef”, “mi-e lene” sau “n-am nevoie ca-s smecher”.
Apropo, Diana, m-ar interesa aspecte despre diferentele dintre trainerul pentru tineri si trainerul pentru adulti. Ai ceva date sau idei? Stii pe cineva care stie ceva?
cu drag
cristina
Articolul tău m-a inspirat, mi-a transmis energia şi hotărîrea de a-mi face şi eu un plan. Recunosc că eu sînt dintre ce care învaţă mereu, dar haotic şi, de cele mai multe ori, autodidact atunci cînd apare o nevoie. Cred că e momentul să trec la nivelul următor
Mulţumesc şi felicitări!
Da, da, da!
…mă rog – cu leneşi ca mine lucrurile se întâmplă mai greu, dar măcar se întâmplă!
PS: muzica din mp3 player se pune?
cred ca in aceeasi situatie sunt eu.adica as avea mare nevoie de un ajutor de felul asta .daca m-ai putea ajuta…..ti-as fi recunosacatoare….
Bună Oana,
am dat un răspuns pe email. Aştept detalii.
Spor la învăţat,
Diana