Textul de mai jos aparţine doamnei Carmen Lopez, CEFRO – Conseil, Echanges, Formation (mulţumim!) şi a fost trimis ca răspuns la Eliminăm Formatorul de Formatori din COR?
“Cursul Grundtvig Enrichir et diversifier l’offre de formation – FR-2008-205-005 pe care l-am propus (CEFRO) a fost validat de Agentia franceza cu specificarea sa se adreseze formatorilor de formatori…De aceea, imi permit sa rezum (doar pentru schimbul de idei) cum se prezinta in Franta aceasta categorie profesionala, stiiind ca fiecare tara europeana isi organizeaza in mod specific sistemul de formare. Dar eu pe acesta se intampla sa-l cunosc cel mai bine.
Ar fi cateva precizari esentiale:
1. fundamentul functiei formator este educatia permanenta
2. ca identitate profesionala, formatorul este un agent politic, institutional, in sensul ca se bazeaza pe modelele culturale dominante care au ca scop promovarea individuala/colectiva, proiectul comunitar, privirea critica asupra institutiilor consacrate si puterii, inovarea permanenta; este un transformator de mediu, un agent (factor) de adaptare sau/si de schimbare.
3. identitatea sa profesionala se inscrie in domeniul stiintelor educatiei, al psihologiei sociale, al sociologiei, al sociologiei politice; oricare ar fi ea, functia “formare” nu poate fi disociata de functia politica, de finalitatile societatii in stransa legatura cu structurile sociale.
4. imaginile de baza de identificare ale formatorului: lucratorul din invatamant, animatorul (aparut in munca sociala, de insertie), educatorul (inserarea sau reinserarea exclusilor, neadaptatilor); functia de formator nu se reduce la nici una din aceste imagini, dar are ceva din fiecare, specific fiindu-i ceva de ordinul relatiei si al transmiterii de cunostinte.
5. inventarul functiilor care se refera la formarea continua: formare (profesionisti ai educatiei/invatamant), animatie (intervenant), informare, cercetare (formare de formatori), administrare, conducere.
6. clarificarea rolului formatorului tine de doua tipuri de obiective: cele pe care le urmareste el insusi; si cele pe care le urmaresc institutiile care il mandateaza.
7. in mare, ar exista doua categorii de formatori: cei supra calificati (care sunt conceptori de formare, sau specialisti in inginerie pedagogica), si cei mai putin calificati (dispozitive de insertie/animatori sociali).
8. tipologia organismelor de formare (in Franta):
- organismele din sectorul public (departamentele de formare continua de pe langa universitati, scoli tehnice);
- organismele din sectorul consular (camere de comert, industrie, meserii);
- organisme di sectorul intreprinderilor(legate de ramuri profesionale; grupuri de intreprinderi, mari companii);
- organisme din sectorul asociativ (intervin pentru insertie, dar si in domeniul cultural, religios);
- organisme din sectorul privat lucrativ (SA, SARL, formatori/consultanti individuali, etc).
Revenind la aspectul concret ridicat de dvs (cele doua categorii profesionale susceptibile de a fi radiate), nu am nici o idee de cum figureaza ele in cartea de munca in Romania, dar as spune ca:
1) “formatorul de formatori” poate fi asimilat cu “specialist in inginerie pedagogica sau de formare” in sensul ca este (aproape obligatoriu) conceptor de programe de formare; rolul sau nu este de a transmite o anumita specialitate, ci metode (de informare/documentare/transmitere de cunostinte specifice/evaluare).
2) un consultant (in formare) poate fi si conceptor de programe, oricum, termenul “consultant” trebuie sa aiba specificat domeniul (se face diferenta intre un consilier juridic, de exemplu, si un consultant imobilar – acestia sunt cu miile in Romania, inutil sa intram in detalii…).
Deci, statutul (pozitia, identitatea) este de “consultant in formare” si rolul (ceea ce face conform cu acest statut) poate fi si de formator de formatori.
Carmen Serghie Lopez, Ph.D
CEFRO www.cefro.fr
Loading ...
bookblog
CROS
Empower
LumeBuna
8 comentarii
Cu voia Dvs. – o glumitsa amara: cred ca multi “beneficiari” sunt deja lamuriti cu… ingineriile pedagogice de pe la noi.
Cat despre lasarea sortii formatorului de formatori (educational) in seama functiei de consultanta – aceasta ar insemna, intr-o cultura a Formarii inca dominata de recesivitatea initiativei, ingroparea lui (si) de facto; ca, de altfel, si reducerea lui la “misiunea” de a transmite metode de informare si cunostinte (!!)
Haideti, dragi colegi, sa gandim formatorul de formatori drept ceea ce au nevoie profesorii si managerii sa fie acesta: un specialist metodolog.
Ca o completare la raspunsul Domnului Tiberiu Marcian Mihail, as preciza ca si in Franta ‘formatorul’ reprezinta un grup de apartenenta in constructie, dar fara indoiala, referentii identitari aici (profesori, educatori sociali, animatori, lucratori sociali) sunt mai bine structurati (responsabilitati, camp de actiune, legislatie, etc) decat in Romania.
Cum domeniul meu de baza este invatamantul, sunt perfect de acord cu formula ’specialist metodolog’, o gasesc foarte potrivita. Se spune ca a fi formator nu inseamna sa fii specialist intr-o tehnica anume, ci sa stii ca aceasta exista, ca poate fi folosita.
As mai adauga ceva, pentru ca am o experienta de munca si viata in ambele tari: calitatea formatorului si a procesului de formare este indisolubil legata si determinata de tipul de societate, de modul ei de functionare. Nu cred ca formatorul francez este extraordinar, dar contextul (aspectul politic, legislativ, socio-cultural) ii canalizeaza munca intr-o directie clara..
Ar trebui, probabil, sa precizez – nu atat pentru distinsa conlocutoare D-na Carmen Lopez, care, din fericire pentru D-sa, discuta, aici, din dilectiune (iar din fericire pentru noi – din amabilitate), cat pentru cei care cauta, la noi, o solutie concreta utila la chestiunea in discutie – ca, in pledoaria mea, “specialist metodolog” este, un termen (doar) generic pentru profesia (si ocupatia) de FORMATOR DE FORMATORI, care trebuie conceputa ca una inconfundabila cu oricare alta. Iar aceasta pentru ca ea este / ar fi / trebuie sa fie si activitatea lui in subsistemul preuniversitar – care, tinand seama ce se petrece in celalalt subsistem, trebuie sa faca orice pentru a-si asigura el insusi formarea continua si… continuitatea formarii.
Nu vreau sa obosesc pe nimeni, dar cum subiectul este interesant, mi-as permite o ultima precizare, doar ca simpla informatie. In Formacode exista 9 functii ale categoriei profesionale ‘formator’, ele va pot da o idee despre gradul de specializare -le transcriu in limba franceza, este mai corect: animateur de formation; auditeur de formation; concepteur de formation; conseiller en formation; formateur; ingénieur en formation; prestataire de Bilan de compétences; tuteur; entraîneur et coach.
Tocmai voi trata despre ele peste cateva zile la sesiunea din iulie a cursului Grundtvig pe care l-am propus, si la care vin si cativa colegi romani.
In fine, exprimandu-mi si cu ocazia acestui spatiu dorinta de parteneriat si colaborare cu alti colegi din Romania, va rog sa nu ezitati sa ma contactati pe adresele de pe site sau blog. Cred ca sunt aspecte care pot fi duplicate cu succes dupa sistemul francez/european si in Romania.
… iar in ceea ce ma priveste, nu vreau sa va “exploatez”, dar v-as ruga ca, daca timpul va ingaduie, sa punctati aici datoria profesionala SPECIFICA si eventual PUBLICUL-TINTA predilect al fiecareia dintre aceste (sub)categorii.
Aceasta si pentru ca, in alte spatii, ultima dintre cele mentionate de Dvs., entraîneur et coach, este “defalcata” in doua specializari (profesii?) diferite : trainer / coach.
Va multumesc pentru amabilitate.
Nu ma “exploatati”, va raspund imediat din obisnuinta, dar poate succint pentru ca sunt in plina desfasurare a cursului meu Grundtvig…
Deci, diferenta din start este intre animation/formation. “L’animation” se refera in general la activitati de tip “insertion” sau “loisirs” (aici tabloul este vast, preocuparile statului francez in ceea ce priveste educatia permanenta, varsta a treia, “le mieux-être”, insertia specifica a diferitelor categorii socio-profesionale, etc, etc sunt demne de exemplu, mai ales pentru o tara ca a noastra, care are de ales intre diferite modele, de cele mai multe total inadecvate -de exemplu, modelul anglo-saxon, cand cultura noastra este latina -traditii, mod de perceptie, etc; axele de care vorbeste Hofstede in managementul intercultural sunt perfect valabile si azi -el analizeaza grupurile de tari de cultura diferita, sigur, noi nu existam nominalizati in clasificarile lui, dar putem recunoaste trasaturi in grupul latin- in orice caz, asta este lectura mea…).
“La formation” se refera la ceea ce intelegem de obicei: formare profesionala/initiala, formare continua, auto-formare.
Publicul tinta este divers, evident formarea continua nu se adreseaza elevilor (scolarilor), ci adultilor…
Sarcinile specifice se pot suprapune, adica un conceptor de programe poate fi si formator, dar un animator sau un formator nu este neaparat conceptor de programe (de fapt, destul de rar, doar daca are o supra-calificare).”Ingénieur en formation “este termenul modern pentru conceptor de formare/programe (asa cum nu se mai spune “agent de nettoyage”" ci “technicien de surface”, ceea ce este tot om de serviciu -nu stiu in romana corespondentul, vedeti referentialele meseriilor sunt amuzante peste tot, ele reflecta o anumita evolutie in sarcinile postului -in exemplul citat uneltele de lucru, care sunt tot mai sofisticate…).
…”Auditeur de formation” se ocupa de audit, evident pentru organismele mari. “Conseiller en formation” orienteaza in alegerea unei formari sau a alteia, in functie de nevoile specifice, parcursul solicitantului. Este mai greu de conceput asa ceva la noi, in masura in care nu avem inca un cadru institutional legislativ care sa structureze activitatea de formare…”Prestataire de Bilan de compétences” este o analiza foarte interesanta, specifica, reglementarea legala este din 1993 -exista organisme de formare care au conventii cu colectivitatile teritoriale (conseil général) si cu agentia de cautare de munca pentru a realiza un bilant de acest tip, asa cum se face un bilant de sanatate.. Deci, este vorba de un agrement special. Bilantul de competente este un instrument de lucru care se aplica absolut individual, pe o durata (24 ore in cel mult 2 luni), combinat cu teste, cu o discutie impreuna cu formatorul. Este confidential.
Entraîneur/coach se refera mai mult la programe de formare care au ca scop tehnici de dezvoltarea personala, psihomotorie, in general.
In concluzie, subiectul este extrem de vast, sper ca am reusit sa transmit cate ceva si sa trezesc interesul colegilor romani care au venit la curs acum in Nice. De altfel, am cautat sa propun materiale pe care sa le poata adapta si in activitatea in Romania, pentru inceput…
Profit de acest spatiu sa spun si aici (nu doar pe blog, in franceza) ca sunt convinsa ca ar fi foarte interesant ca ideea si initiativa mea, pentru care m-am zbatut cativa ani pe langa guvernantii romani (pana am renuntat, intr-un fel…) sa creem la Nice un Centru de formare pentru romani, sa se realizeze acum ca suntem in UE si ca ni se cere sa avansam…Aceasta ar fi mai degraba o actiune de imagine pentru Romania, decat cele 75 milioane de euros dati pe la diverse agentii ca sa realizeze brandul de tara, pe baza de turism, in esenta, cand noi avem infrastructura si serviciile pe care le stim cu totii… Poate citeste cineva, acolo sus, si pe aici…
Imi permit cateva randuri de raspuns, in care:
• va multumesc inca o data pentru amabilitate, promptitudine si precizari – atatea cate (si asa cum) au putut fi cuprinse in acest spatiu;
• va inteleg si va impartasesc rezervele (sa nu spunem altfel, nu-i asa?) in privinta autoritatilor romane;
• va “intampin” in cateva privinte, dar nu… pour l’amour de Dieu, ci in ideea ca posibilitatea noastra, a formatorilor, de a influenta publicul este aceea directa, prin programe si cursuri, iar Dvs. veti utiliza, poate, unele dintre comentariile mele de aici in asemenea ocazii:
a/ in privinta iluziei ca exista cineva interesat in Romania in a da curs pledoariilor noastre, indiferent unde ar fi ele postate; inserate chiar pe site-ul MECT, apelurile profesorilor romani in favoarea modernizarii formarii ulterioare (continue) prin intermediul infiintarii unui corpus de formatori de formatori al educatiei preuniversitare au fost constant si… superior ignorate;
b/ in privinta “modelelor”: din nefericire, cultura noastra nu mai este de mult latina, decat in unele dintre radacinile ei primare; ea este catastrofal balcanizata, incat un pic de rigoare anglo-saxona nu e rea (de altfel chiar D-stra citati… un neamt!).
c/ in privinta (fiindca veni vorba) culturalitatii, cred ca Hofstede este oarecum revolut; mai aproape de ideea comunicarii (euro)integratoare pare a fi transculturalitatea (Welsch);
d/ in fine, in privinta intentiei Dvs de a oferi – va citez – “materiale pe care sa le poata adapta si in activitatea in Romania, pentru început”; amintind relativitatea… hermeneutica a ideii de “inceput”, cred ca, din nefericire, ati cunoscut doar pelicular, la nivel de autoritati, ce se petrece aici (in pofida platitudinii oficiale) in materie de formare; prin demersurile unora dintre noi – mai ales prin acelea inovative – nu mai suntem, totusi, “la inceput”; asa pare, insa, deoarece se disuadeaza – defel inocent (detaliile ar fi riscante)!! – orice tentativa de reforma de fond, cel putin in educatia publica; una dintre formele cele mai agresive in speta este tratarea profesiilor (intelectuale) din perspectiva ocupatiei, precum in tipul de optica standardiala cultivat cu sarg, la noi – exemplul tipic si revoltator fiind al formatorului de formatori.
Va urez succes si toate cele bune.
Dragii mei colegi,
Eu sunt doar un dascal de matematici traind în Diaspora din 1990, fara darul exprimarii în neoromâna, dar cred ca daca pedagogii îsi iubesc elevii, o mare parte din obstacolele mentionate mai sus pot fi învinse. E suficient, draga Tibi, sa ne aducem aminte de remarcabila noastra profesoara Dna Pavel de la Scoala Centrala.
Mihai Sterescu